Cum se măsoară eficiența transportului rutier

Kilometrii parcurși fără marfă sunt un indicator important, dar nu descriu singuri cât de bine este folosită capacitatea unui camion. O analiză relevantă trebuie să urmărească întregul traseu, încărcătura și cerințele operațiunii.

În 2025, 21,8% din distanțele parcurse de vehiculele de transport rutier de marfă din Uniunea Europeană au fost efectuate fără încărcătură. Ponderea a fost de 26% în transportul național și de 12,9% în cel internațional, potrivit Eurostat. Diferența arată că structura operațiunii contează: traseele, piețele și tipurile de transport nu generează aceleași posibilități de a găsi marfă pentru retur.

Cifra se referă la kilometri parcurși de vehicule, nu la procentul curselor efectuate fără marfă. Și, deși oferă un reper util la nivel european, nu poate fi folosită pentru a evalua performanța unei anumite companii.

Kilometrii fără marfă sunt doar o parte din analiză

Un vehicul poate parcurge o distanță fără încărcătură, dar poate transporta și o încărcătură parțială pe distanța de retur. De aceea, numărul kilometrilor efectuați fără marfă nu arată singur cât din capacitatea disponibilă a fost folosită.

Eurostat estimează că, în 2025, încărcătura medie pe distanțele parcurse cu marfă a fost de 14,4 tone la nivelul UE: 13,6 tone pentru transportul național și 15,9 tone pentru cel internațional. Acest indicator, calculat în funcție de distanța parcursă cu marfă, oferă o perspectivă diferită față de ponderea kilometrilor fără încărcătură. Nici el nu descrie însă fiecare companie sau tip de transport în parte.

Privite împreună, cele două măsuri pun întrebări diferite. Cât de des se deplasează vehiculele fără marfă? Iar atunci când transportă marfă, cât din capacitatea lor este folosită pe traseu? Răspunsurile pot indica oportunități diferite de îmbunătățire.

O încărcătură de retur trebuie să se potrivească operațiunii

Reducerea kilometrilor fără marfă începe cu posibilitatea de a corela o livrare cu o încărcare ulterioară. Dar disponibilitatea unei comenzi nu este suficientă. Trebuie să se potrivească locația, intervalul de preluare, destinația, tipul vehiculului și cerințele mărfii.

O încărcătură care cere o abatere lungă de la traseu poate adăuga kilometri în loc să îi reducă. O programare incompatibilă cu ora livrării următoare poate afecta punctualitatea. Iar o marfă nepotrivită pentru configurația vehiculului nu poate fi acceptată doar pentru a evita un segment fără încărcătură.

Planificarea eficientă presupune, așadar, echilibrarea mai multor obiective: folosirea capacității, respectarea programului, compatibilitatea mărfii cu echipamentul și evitarea deplasărilor suplimentare.

Datele trebuie analizate pe tipuri de operațiuni

O medie generală poate ascunde diferențe importante între transportul național și cel internațional, între distribuția cu opriri multiple și cursele directe sau între mărfurile cu cerințe speciale și cele fără restricții de manipulare.

Pentru un operator cu servicii și configurații de transport diferite, inclusiv transport frigorific, prelată și distribuție urbană, indicatorii trebuie analizați în contextul fiecărei operațiuni. Comparațiile devin utile când sunt urmărite pe trasee și servicii comparabile, pe baza unor date precum kilometrii încărcați și fără marfă, distanța până la următoarea preluare și încărcătura medie pe kilometru.

Datele europene descriu o provocare comună a sectorului. La nivel operațional, întrebarea utilă este mai precisă: unde apar kilometrii fără marfă, de ce apar și ce schimbare i-ar putea reduce fără să adauge costuri sau să afecteze livrarea?